Cand am vazut aceasta sticla cu indicatia Vin du Valais, am ramas un pic nedumerit. Am vazut si harta de pe spate, dar n-am procesat topografia. M-am gandit ca e harta vreunui departament francez, iar vin du Valais o fi vreo apelatie mai obscura. Totusi indicatia ca este un "pinot-gamay" mi-a aprins becul. Desi ambele soiuri sunt frantuzesti- in Franta nu exista asa ceva. Poate doar in Beaujolais, dar cum cunosc oarecum zona- Valais nu mi-a spus nimic. Prima data m-am gandit ca e un vin belgian. Dar pana nu am cautat in google n-am crezut ca am de-a face cu un din...Elvetia!
Pe eticheta fata apare ca producator Cave Derborence, pe dop Jacques Germanier, iar pe spate o firma din Germania, care se vede treaba ca a importat vinul acum o mie de ani. Din experienta mea, stiu ca ce scrie pe dop e de regula sfant. Respectivul producator exista si astazi.
Pe eticheta fata apare ca producator Cave Derborence, pe dop Jacques Germanier, iar pe spate o firma din Germania, care se vede treaba ca a importat vinul acum o mie de ani. Din experienta mea, stiu ca ce scrie pe dop e de regula sfant. Respectivul producator exista si astazi.
In ciuda aparentelor, Dôle nu este marele producator de banane, ci un varf din muntii Jura, pe partea elvetiana. Valais este regiunea viticola care urmeaza cursul raului Ron (da, acelasi Rhone). Dar sa retinem ca Dole semnifica in principal stilul de vin si blendul de Pinot noir (preponderent) si Gamay (impreuna trebuie sa faca 85%, restul de 15 putand fi compus din exoticele varietati Gamaret, Garanoir, Carminoir, Ancellotta, Diolinoir, precum si din cunoscutele Merlot si Syrah). In orice caz podgoria si crama sunt localizate in jurul localitatii Conthey, asta daca va ganditi sa-i vizitati.
Cat despre licoare, pot spune ca nu e vinul care a castigat cel mai mult prin invechire, dar...a dezvoltat niste arome exotice, deosebite. Pentru ciudatii ca mine asta e interesant. In fond cate vinuri cu arome de fructe de padure, visine si alte asemenea nu sunt pe lume...La un moment dat e firesc sa iti doresti si altceva. Si asta pe langa faptul deloc de neglijat ca e un vin din Elvetia, cu indicatie de pastrare 1-3 ani, dar care s-a putut bea si peste 25! Deci -atipic- n-au prea dat dovada de precizie. Dar nu m-am suparat deloc.
Vinul denota o culoare rubinie, virata spre mahon. Pe dop observi depuneri de cristale (sunt inofensive depozite de tartrati, nu va faceti griji!). Aromatica este bizara pentru un vin rosu, de hidrocarburi, dulceturi vechi, ghimbir si adieri saline. In gust e firesc suplu, dar racoritor, cu gust contradictoriu de cirese, portocala si bizarerii secundare de banana si chiar... morcov si pastarnac. Final mineral, sarat.
Pe Vinescu.ro vinul costa 73 de lei. Avand in vedere exotismul, dat atat de origine, de vechime, dar mai ales de profilul paletei aromatice, nu mi se pare deloc exagerat.
Singurul meu regret e ca nu pot experimenta aceleasi satisfactii si cu niste vinuri romanesti de o vechime asemanatoare, deoarece fie au un pret necuviincios, fie pentru ca sunt de mult, cum sa le spun...mumificate.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu