Livia Sauvignon Blanc 2011 Crama Girboiu. Editie limitata

Acest vin este unul de exceptie. Daca as avea alta adresa virtuala as spune cuvinte mari gen "o incununare eforturilor acestui producator", un "vin extraordinar, maret, plin de noblete, rafinat, select, etc (cam cate sinonime mi-ar trece prin minte in acel moment)". Dar nu o am. Locuiesc aici si nu m-am schimbat.
Asadar Sauvignonul Blanc 2011 de la crama Girboiu e un vin de exceptie. Nu atat gustativ, desi e cel mai bun vin pe care l-am baut de la ei (inclusiv Bacantele), ci prin circumstantele din jurul sau. Vinul a obtinut o surprinzatoare medalie la Concours Mondial Bruxelles, in primavara, si a aparut in magazinele specializate cu putin timp in urma. Sticla arata la fel cu toate celelalte din gama Livia doar ca poarta pe eticheta mentiunea editie limitata, iar pe contra numarul de sticle ale acestei editii, anume: 3000. Sticla are bulina corespunzatoare distinctiei. Ce e de remarcat este ca pretul nu s-a modificat. Are acelasi pret cu toate celelalte din gama, ba chiar la Vindor e chiar in promotie, redus la 19 lei! Aferim! Mare minune!
E de inteles ca m-am aplecat asupra lui cu mai multa atentie si...severitate. In fond, o medalie de aur ar trebui sa inceapa de la vreo 87, daca nu mai sus. Scadem vreo 5-7 pct si ar trebui sa dam de realitate. NU stiu de ce se intampla decalajul, dar cei care urmaresc rezultatele si apoi gusta vinul la ei acasa imi vor da dreptate. Ia sa vedem:
Culoare galben-auriu si nuante verzui. Culoare destul de intensa. Olfactiv aduce a flori de tei, soc si  alte flori albe, delicate. Dar asta nu e tot. Ananas, vanilie, corcoduse coapte, grapefruit, si o bizara nota vegetal-salina, ca de fasole verde conservata. In gust apar gutuia, ananasul, ciresele albe, merele (deci o impresie generala de fruct dulce, si am zis fruct nu sucul din acel fruct). La un moment dat apar si note minerale de pref de creta.  Finalul e plin de note intepatoare, picante si acide, de pulpa de grapefruit. In rest, la impresia artistica, puncteaza cu o buna tipicitate, de sauvignon "natur" cu arome expresive, complexe, dar destul de usor de adulmecat, care te fac sa intelegi de ce acest strugure este categorisit in literatura de specialitate ca "semi-aromatic". In gust pare acid, rotunjor si robust, chiar un pic salbatic, sau, mai delicat vorbind, "rustic, autentic". Un vin surprinzator de bun, de 85 pct. Si imi permit sa cred cu oarecare potential de invechire.

Cam ca acest film britanic remarcabil, un debut regizoral al lui Dexter Fletcher, de care vom mai auzi, daca o tine tot asa. Wild Bill, un film cu buget redus, filmat in East London, amintind fugar de Lock, Stock and Two Smoking Barrels si Harry Brown. Pentru ca filmul e mai complex si mai dulce-amarui decat amintitele, cred ca pozitionarea in categoria "drama" e nimerita. Finalul e oarecum previzibil, dar se construieste frumos. Pana la urma Bill (jucat sensibil si nuantat de un surprinzator Charlie Creed-Miles), un puscarias proaspat eliberat pe cautiune, ezitant si marcat de cei 8 ani petrecuti departe de lume, pus brusc in fata responsabilitatilor de tata a doi copii care il dispretuiesc, trebuie sa se transforme in final in fostul Wild Bill, legenda cartierului, tocmai de dragul propriilor copii.


0 comentarii: