Mari dileme ale iubitorilor de vin: J. Baumer Riesling 2009

Acasa la Ciprian s-a iscat un dialog al surzilor in legatura nu atat cu descrierea vinului, ci cu parerea ca acesta nu face 89 de puncte cat cu generozitate i-a acordat publicatia americana Wine Spectator. Florin a opinat la un moment dat ca prin Kaufland ar exista niste rieslinguri mai ieftine si mai bune. Ieftin si bun? Ei, cum sa rezisti.
Sa incep cu rieslingul J. Baumer. Sunt de acord ca acesta ofera o complexitate destul de buna pentru pretul sau, mai degraba gustativa decat aromatica. Nasul nu este chiar super-deosebit, ofera indicii dulci de fagure de miere si fructate, de pulpa de grapefruit, para, si ceva atacator, gen polen, praf de creta, mirosul coajei de grapefruit. Gustul pare plin in atac (are zahar sa dea si la altele), pleaca lin, pentru a vira brusc spre citric, portocala/mandarina, cu atingeri condimentate de piper. Exista si ceva uleios, o nuanta petrochimica, sa-i zic, dar e ca o adiere, si e in gura nu in nas. Cel putin nu in al meu. Ma rog, asta o fi ilustrul kerosen.  Finalul intens citric si tonic de mar verde, nu nuante iluzorii amarui (poate pentru a aminteste de bauturile carbogazoase cu aroma de grapefruit), lasa locul unei dulceti extrem de persistente. Nu stiu cum sa alatur gustul dulce din final decat ca un soi de peltea de grapefruit, daca asa ceva exista.  
Bun. Din Kaufland am achizitionat doua exemplare, din coltul dedicat marcii proprii Villa Vinum. Sincer doar de unul pot fi sigur ca-i riesling, luandu-ma dupa contraeticheta. Celalat e "auslese" 2009, adica nu prea stim ce este, decat ca-i dulce si cules tarziu. Intamplator, dar providential avand in vedere ca poate dvs sunteti curiosi, iar eu n-am chef sa descriu in amanunt posicutele astea, Dan l-a recenzat de curand. Precizez ca a costat 7 lei (sticla de 0,5), va dati seama ce asteptari. Totusi, sa mai zic ca  nota uleioasa, petrochimica observata la J. Baumer se regaseste si aici. In rest, face banii, daca n-aveti bani de ceva mai bun. Se poate bea, oricum, chiar mai bine decat o grasa de Cotnari. Al doilea exemplar e un riesling demisec, qualitatswein 2010, din regiunea Mosel, produs de acelasi Peter Mertes. A costat undeva la 11 lei si e imbuteliat la sticla de 1 litru cu cel mai ieftin capac cu filet din istorie. Sincer, mi-a parut riesling veritabil, adica aroma si gustul de mandarina si piersica fiind usor de recunoscut. Atacul e bun, cu mult fruct si prospetime, indoit bine de dulceata, dar in final...si aici  iti dai seama ca nu exista minuni pe lume...gustul acru este total disociat de cel dulce. Adica nu e dulce-acrisor, ci acru-dulce. Ceea ce il face oarecum dezagrabil. Cele doua specimene nu calca peste 75, oricum, deci n-au stele pe umerii sticlei.
Sigur, nu pot trage mari concluzii, inca nu am gustat "300 de rieslinguri", inca nu am "repere" solide in ce priveste tipicitatea, dar tin sa amintesc ca pe langa cunoasterea prin experienta, mai exista si cunoasterea descriptiva. In fond de asta ne citeste lumea, si de aceea citim si noi pe altii, ca sa aflam cate ceva despre vinuri inainte de a le cunoste prin propria experienta. 
Apoi se  ridica problema punctajului. 89 pct WS? A fost foarte bine dispus Bruce Sanderson cand l-a evaluat, asta cred! Sincer...este destul de bun, desi nu prea stiu la ce ar merge. La masa iese masacrat, aciditatea nu face fata la pui, peste, etc. La desert pare prea citric pentru prajituri si altele normale (niste galuste cu prune n-au fost prea prietenoase cu el). Poate doar niste creme diafane, spume de fructe, zic si eu. Iar de unul singur nu merge, din cauza dulcetii pronuntate din final. 
Asadar 89 de puncte? Hai sa nu-l punctez, ca sa nu trebuiasca sa raspund la 20 de comentarii anonimice, dar daca as da trei stele (la cursul de schimb 3 stele=85-89 pct), as cadea la pace cu ratingul WS. Clever, isn't it?

2009 J. Baumer Riesling Rheingau

8 comentarii:

Ciprian spunea...

:)) Razboiul continua; cum George, nici tu nu crezi ca face 89 pct WS??! Mda, vinul e bun doar ca e si putin contradictoriu cu alternanta alea dulce/citric. Daca nu avea aciditatea aia pe final, il desfiintam :))

Dan spunea...

Ei zic ca l-a degustat ori la inceput ori la sfarsitul seriei de 300 de riesling-uri...:))
Bina ca ai incercat si Mosel-ul ca eram chiar curios...

George Mitea spunea...

@Ciprian: e o experienta mai interesanta ca degustare, decat la bautul sanatos. Nu o sa cumpar alta sticla, daca n-am fost suficiant de clar. Doar ca am si eu o problema, ca traitor in tara "demi": de ce m-ar incanta un vin nemtesc cu rest de zahar semnificativ, care nu-i nici de masa, nici de desert, la 10% alc si 35 lei sticla? Nu mai bine iau o Tamaioasa Suav la 21 de lei sau una Stirbey/Budureasca la 40? Si-s mai vinuri, la alcool gandindu-ma. Macar acelea sunt dulci de-a dreptul, si cu o prospetime mult mai buna. Asa gandeste patriotul din mine.
@Dan: mai e unul, tot un auslese, daca nu ma insel, la sticla de o,7. Nu l-am incercat, dar nici nu ma trage prea tare ata, nici la el si nici la kaufland.

Ciprian spunea...

Ehh, nici io nu mai cumpar vreo sticla, restul de zahar e cam prea mult pt mine. Ti-am zis, noroc de accentele alea citrice, altfel...De fapt, asta a si fost motivul pt care am zis ca nu face 89 pct: dulceata. Dehh, gusturile proprii si personale

Dan spunea...

Cred ca stilul nemtilor nu prea prinde prin zona noastra, mai la sud...
Si nu doar la vin ma gandesc..:)

sunmirror spunea...

E greu sa fii degustator, dar si mai greu sa fii vanzator. Cred ca oamenii de la V***t sunt in plin brainstorming la ora asta - oare cum isi vor salva vanzarile de Riesling de 89 de puncte? :))

Ciprian spunea...

Sorin, pai doi clienti au avut deja :))

George Mitea spunea...

S-au scos, ce sa zic:)