Cateva vinuri si panseuri din ultima vreme

Am cateva vinuri care stau la rand de multa vreme. De atat de multa vreme incat cate o aroma de pruna sau mar, un postgust si poate o culoare s-au disipat in meandrele memoriei. Asa ca le voi exorciza pe scurt in cele ce urmeaza:

Merlot 1990 "Vintage" Dealu Mare, produs de Bachus SA Buzau (firma disparuta, din cate stiu), si comercializat in zilele noastre de Prier Vinexpress. Se gaseste in mai multe locuri. In online, unde ar trebui sa fie mai ieftin, l-am vazut la peste 120 lei!
Ce sa va spun despre el, decat ca si-a trait traiul, iar malaiul il mananca dibacii vanzatori care vand astfel de mumii.
E un vin rosu-caramiziu, care miroase a dulceata de capsune, a miere de albine, a pruna afumata, si are un gust subtire si lipsit de fruct in care aciditatea a ramas singura sa-si faca de cap. Izul afumat, de vin trecut si oxidat, si vagi arome de pruna si visina e tot ce poate oferi. 59 pct. De baut s-a putut bea. Nu cu placere, dar nu poti sa le ai pe toate, nu?
Sincer si cu prietenie va spun: nu mai dati banii pe matusalemi din acestia, "vintage" de Dealu Mare ori Murfatlar. Iata, amicul Ciprian a investit 28 de euro, deci tot pe-acolo, intr-un un pinot de Burgundia din '88, care dupa spusele sale s-a prezentat admirabil.

Feteasca Alba 2008 Casa Panciu, Crama Natura, Panciu  si Feteasca regala/Muscat Ottonel 2009, acelasi brand, acelasi producator.

 Povestea spune asa: mi-a placut babeasca 2008 prezentata la Goodwine de toamna 2010. Am cumparat atunci doua sticle, si mi-a placut caracterul rustic, nepretentios, mustos, chiar daca un pic peste limita de dulceata agreata de papilele mele. Pretul? Extrem de modest: 8 lei. La un moment dat, in plina criza (aveti idee cat costa o cutie de cereale si in general toate celea pentru copii?), si atins de sentimente de patriotism regional, mi-am amintit gales de babeasca cu pricina si am comunicat sentimentele mele producatorului. Adica l-am intrebat de unde o pot cumpara din Galati. Raspunsul a venit promt si m-a indreptat spre un depozit din centrul orasului, detinut de o firma cu rezonanta petroliera. Nu prea e incurajator sa cumperi vin de la o firma cu "petrol" in denumire, dar asta e. Ajung la fata locului si aflu ca la sticla nu o au. Dar o au la bag-in-box. N-am intuit dimensiunea cutiei si abia la casa de marcat am constatat ca sunt fericitul posesor a 10 litri de babeasca neagra. Pretul? Fabulos! 4,8 lei/litru. Tot acolo, la sticla tronau si vinurile albe amintite. 8 lei.

Feteasca alba mi s-a parut ciudata. Adica nasul si atacul sunt frumoase, de flori si mar parfumat, cu aciditate vie, dar ce vine dupa aceea e mai putin fericit. Zarzare si un final acru si etilic. 66 pct

Feteasca regala/Muscat este si mai anosta. Nas de muscat si gust acru-amarui. Trivial, dar curat. 65 pct. 
Oricum sa nu uitam pretul din ecuatie. Sunt atatea nenorociri la acelasi pret, incat pentru unele gusturi si bugete pot fi o solutie.

 Vranec Kadarca 2009 Villa Vinum, Republica Macedonia. 9 lei (sticla de 1 litru)- doar in Kaufland. Oh, nu! Cumparati un sirop de fructe de padure si o sticla mica de alcool dublu-rafinat din banii acestia. Ajungeti tot acolo. Demidulce, cu gem de fructe de padure care ascunde sub zahar note reductive, bahlite. Nu ma asteptam la revelatii de la aceasta tara necunoscuta pentru mine in ce priveste vinul, mai ales in atare conditii de pret, dar vinul acesta face pinotul demidulce de la Murfatlar sa para glorios! 53 pct



Cramposie Selectionata 2010 Prince Stribey. Cumparata la crama, bauta in liniste acasa.
In 2010 fructul mi s-a parut mai rezervat decat in anii anteriori gustati de mine (2008, 2009), cu mar verde, limeta, final tonic, foarte usor amarui, cu tente de grapefruit, o aciditate si o mineralitate frumos exprimata. Nu este un vin complex, dar e un vin de vara prin excelenta, sincer, racoritor. As plasa cramposia 2010 pe la 82-83 pct. Dar timpul falsifica si mistifica amintirile, recunosc. 


In aceasta tenta de final, mai obtimista, cu iz de Dragasani, va doresc un sfarsit de saptamana placut!

2 comentarii:

Dan spunea...

Vintage-urile de la noi le cumpar de obicei sa le ofer cadou..:) Nu putem nega puterea seducatoare a unei sticle din anul in care s-a nascut sarbatoritul. Si in general pentru chestii de astea merg mai bine albele...zaharul le tine in viata mai bine si mai acopera din trecerea anilor.

George Mitea spunea...

@Dan: ca veni vorba de cadouri fara noima, eu unul prefer o vaza sau chiar o lumanare parfumata in forma de buddha gras:) Si asa-i, cele albe si dulci se prezinta mai bine, in sensul ca sunt baubile, cu ca ar fi extraordinare.