Babeasca Neagra: genocidul la trei sferturi


Greu de gasit. Din mai multe motive. Unul ar fi ca Babesca este un vin de masa, rar unul superior, iar producatorii (si consumatorii) prefera inscriptiile cu mai multe initiale. Sincer, in magazine nu cred sa fie vreo sticla "adevarata". La supermarket, pe rafturi, babesca neagra (fiinta straveche, care la fel la zimbrul sau daca doriti marmota carpatina :), se intalnea din abundenta, acum arealul sau fiind pe cale de disparitie), lipseste aproape cu desavarsire. La Real gasesc o babeasca cam de 7 lei, de undeva din Vrancea (cu nume de brand nemtesc: de ce?) motiv pentru care nu l-am retinut. Indicatie geografica: ATENTIE: DEALURILE MOLDOVEI. Localizarea este atat de precisa incat coborand in orice gara din Moldova ai fi in arealul vinului respectiv. Asteptam cu nerabdare: Dealurile Romaniei, Dealurile Balcanilor, Dealurile Africii, si de ce nu: Dealurile galaxiei Calea Lactee. Un gust trivial (a se intelege: de nebaut, o posirca ingrozitoare, care nici macar babeasca proasta nu este), a-l bea e un pariu cu sanatatea. Uz profilactic: de desfundat scurgerea chiuvetei. Poate este vina retailerului sau a lantului de distributie. Nu stiu. In orice caz, sunt defecte bacteriene.
2. la chioscul din apropiere: babeasca neagra, dealurile covurluiului - nota bene! VINTON (nu vincon) Galati- 5 lei (da, stiu, sunt lipsit de orice demnitate...). Pare a fi de origine controlata (desi...dealurile covurluiului?! ma rog! e mai precis totusi decat dealurile precedente). Arata si miroase mai bine decat rivalul din categorie, color rubiniu (cam prea pentru babeasca), coacaze, tinerel (o baba mai in florea varstei- de vreo 2 ani), etc- ce vreti, discutii de eticheta. Dupa ceva vreme un norisor de migrena se instaleaza pe fruntea greu incercata de posirci a subsemnatului. Ce sa-i faci, producatorul are o mare experienta in fabricarea de otet (google stie tot), iar trecerea de la chimie alimentara la vinificatie nu e intotdeuna lina. Dar macar are caracteristicile unei babesti din anii cei mai nefavorabili.
Dar, ma rog, alte Babe Negre n-am gasit- neam!

later: am gasit un articol interesant, chiar daca improbabil (dpdv istoric). Cardinalul Richelieu si babesca neagra!? Hai sa fim seriosi.

5 comentarii:

alibus spunea...

Marturisesc ca nu sunt un fin cunoscator al acestui soi, dar asta si pentru ca, dupa cum ati mentionat si dumneavoastra optiunile pe piata nu sunt foarte multe.

Imi amintesc insa de o Babeasca (probabil si ultima pe care am baut-o) foarte ... agreabila (n-am stiut ce adjectiv mai bun sa folosesc, dat fiind faptul ca la vinuri de multe ori totul depinde de gustul fiecaruia). Asadar babeasca de care zic era produsa la Nicoresti, dar pentru a fi exportata in Israel (asta am inteles eu din faptul ca eticheta era scrisa in limba specifica). Ulterior am aflata ca era vorba de niste evrei care cumparasera crama din localitatea cu pricina, dar care intretimp ar fi dat faliment. Astfel se face ca sunt slabe sanse sa mai gasesc acel vin. Mai sunt alti producatori in zona care vinifica acest soi si pe care nu i-ai mentionat, dar n-am incercat niciunul pana acum.

Numai bine!

Anonim spunea...

Eu stiu de un vin Putna tot de la Nicoresti. Costa ceva mai mult insa. Evreii erau de fapt un roman-evreu plecat de mai multa vreme din tara. Aveam senzatia ca le merge, totusi...

George Mitea spunea...

Multumesc pentru comentarii. Va mai astept.
Inca ceva despre babeasca:
"Este un vechi soi romanesc, descendent direct din vita salbatica - Vitis Silvestris - si cunoscut sub tot felul de nume regionale: Rara, ca in Republica Moldova, Tartara, ca la Cotnari si in jurul Iasiului. Este un vin atat de fructos si de suplu, incat, daca inchizi ochii, nu poti spune sigur ce gusti, un vin rosu sau un vin alb. In anii buni, are o splendida culoare rubinie, cu reflexii coacazii, in anii slabi sau daca recoltele sunt exagerat de mari, ramane de un rozaliu indoielnic, care nu-i altereaza insa cu nimic aroma si gustul. Cules la timp si vinificat corect, atinge usor 12,5-13 grade tarie alcoolica. Extrem de baubil, putin astringent datorita continutului mai redus de tanin decat in cazul vinurilor rosii clasice, este proaspat si placut, excelent insotitor al fripturilor de ied, miel si vitel. Merge minunat si la iepure de camp ori vanat cu pene. Datorita calitatilor sale specifice, nu se preteaza la invechire indelungata, in schimb, poate fi baut cu succes din primul an, ca un vin alb"
http://giony.ro/vin/vinuri-rosii/babeasca-neagra/24

Bogdan Rusu spunea...

Eu am avut o experienta foarte placuta cu o Babeasca neagra, dar nu imi mai aduc aminte producatorul. Am servit-o la masa unor amici francezi, alaturi de bucate romanersti, si a inregistrat un succes epocal. A pus in umbra un Saint-Emilion Grand Cru din 1999, care a avut nesansa sa-i succeada pe masa. Era un vin suplu, bine buchetat, cu note de coacaze, rubiniu inchis, cu un atac timid dar cu un post-gust indelungat. Delicios.

Cu alta ocazie am propus o Grasa de Cotnari ca insotitor al fois gras-ului; in ciuda reticentei initiale, francezii nu numai ca l-au adorat, dar au constatat ca e mai bun decat moelleux-rile lor, probabil datorita caracterului un pic mai ferm si buchetului mai relevat.

George Mitea spunea...

Magistre, elocvent ca de obicei. Buna descriere, de eticheta- as zice. Ce pare idiot, dar ce spun eu "pare" chiar "este", e ca nici o babeasca de Nicoresti(adevarata babeasca- singura, caci doar la Nicoresti, conform povestii- Stefan cel Mare a botezat licoarea- dupa cea care i-a servit-o: o babuta neaosa, arhetipala si nemuritoare, pe care inca o mai gasesti in satele Moldovei) nu se gaseste in comertul capitalist de supermarket. Gasesti o pluralitate de atrocitati, dar un vin - "unul", unitatea, etalonul- lipseste.
In legatura cu reprezentarea de peste hotare- nimic mai satisfacator. Allez!